Pe la 1800, un temerar, pe nume Badea Cartan, stabatea Carpatii, trecea granitele, pe drumuri necunoscute, spre a-si indeplini un vis! Sa vada Columna lui Traian si sa cunoasca originea poporul roman. Italienii sunt fascinati de povestea romanului, ziarele vremii vor scrie mult despre aceasta intamplare. Chiar unul dintre trecatori va constata ca:”Un dac a coborat de pe Columna!”
Badea Cartan. Taranul care a indragit cuvantul scris
Gheorghe Cartan s-a nascut la 24 ianuarie 1849, in satul Cartisoara din Tara Fagarasului. Badea Cartan ramane cunoscut drept taranul care a luptat pentru independenta romanilor din Transilvania. Timp de 30 de ani, a dus peste munti, pe carari doar de el stiute, peste 250.000 de carti in limba romana.
Pana la varsta de 16 ani, Gheorghe Cartan nu stia sa citeasca si nici sa scrie, dar a avut o inteligenta innascuta. In acele vremuri, Transilvania se afla sub dominatia Imperiului Austro-Ungar. Badea nu intelegea de ce in aceeasi tara, unde se vorbea aceeasi limba, trebuia sa existe o granita. Asa ca, in anul 1864 va trece ilegal granita cu turma de oi, catre Vechiul Regat. Ca sa vada cu ochii lui pe ai sai frati romani si cum acestia traiesc in libertate. Datorita unui intelectual ajuns cioban, Ion Cotiga, Badea Cartan va cunoaste cuvantul scris. Va invata sa citeasca, sa scrie, va cunoaste istoria, filosofia si alte minunatii, din cartile mult pretuite de tanarul oier.
Ajuns la varsta incorporarii in armata austro-ungara, el va ramane in Romania. In anul 1877, dupa ce ii este oprita turma de mioare, Cartan se va inrola ca voluntar in Razboiul de Independenta. Nu ajunge sa mearga pe front deoarece conflictul militar se incheiase. Dar va fi trimis la Belgrad si, pe urma, in Bosnia-Hertegovina, pentru a scapa de inchisoare.
Din iubire pentru pamantul romanesc si poporul roman
Pe orice drum a apucat-o al nostru cioban, un singur gand a avut in minte. Acela de a raspandi cuvantul scris, romanesc, in Ardeal. Chiar daca a fost persecutat de armata maghiara, i-au fost arse cartile sau i-a fost devastata casa, el a continuat sa lupte pentru independenta.
In anul 1895, Badea Cartan va ajunge la Bucuresti, pe jos, pentru a vedea statuia lui Mihai Viteazul. Neavand unde sa innopteze, acesta se culca in zapada, iar omul de serviciu de la Liga Culturala il va duce sa ii cunoasca pe V.A Urechia si profesorul Grigore Tocilescu. Datorita lor, badea a ajuns in cele mai importante cladiri ale Bucurestiului-Ateneul, Academia si a cunoscut numerosi intelectuali ai vremii- Iorga, C.Mille, Bratianu sau Cosbuc.
In anul 1936, doi sateni, Miron si Nicolae Budac vor tipari o brosura cu viata Badei Cartan. Pasaje din texte sunt citate si in ”Monografia satului Cartisoara”, cu semnatura lui Traian Candulet si Ilie Costache.
Dacul coborat de pe Columna lui Traian
Fascinat de ceea ce il invatase Ion Cotiga decide sa afle mai multe. In anul 1896, Gheorghe Cartan, cunoscut ca Badea Cartan, pleca catre Roma, pe jos, sa cunoasca originea neamului sau. Va adormi la baza columnei, iar politia italiana nu va fi multumita, punandu-l in arest. La acea vreme presa italiana a scris despre fapta mareata a romanului, titrand ca ”un dac a coborat de pe columna”. Cazul sau devine atat de cunoscut, incat va fi eliberat. Ministrul Duiliu Zamfirescu, trimis la Roma, impresionat de povestea sa, il va ajuta sa cunoasca intelectuali, oficialitati si oameni de cultura.
In tara, legaturile sale cu Roma sunt privite cu suspiciune si dupa intoarcerea sa, in primavara lui 1896 vor mai trece cateva luni si va fi arestat de unguri. I se vor confisca fotografia sa la columna si cartile primite acolo, dar va fi eliberat dupa 2 zile.
Un an mai tarziu va face si a doua calatorie catre Roma si Paris. In anul 1899, revine la Roma, la Congresul Orientalistilor. Aici, delegatia romana il va prezenta ca pe un document viu. Era dovada clara a asemanarii cu basoreliefurile columnei si asupra originii daco-romane a poporului roman, potrivit site-ului comunei Cartisoara.
Se va stinge din viata, in urma unei pneumonii la 7 august 1911 si va fi inmormantat la Sinaia, la Cimitirul Setu. Pe crucea sa scrie: G.Badea Cartan doarme visand la intregirea neamului sau.”
Sursa foto: adevarul.ro
Casa parinteasca a lui Gheorghe Cartan a fost transformata in Muzeul Etnografic ”Badea Cartan”, in anul 1968. Aici puteti vedea cateva carti salvate de badea, costumul sau popular si o serie de obiecte traditionale comunei Cartisoara.
Badea Cartan, varianta moderna
In anul 2013, globetrotterul Mirel Magop a refacut drumul legendar al Badei Cartan. Imbracat in costum traditional romanesc, cu opinci si cu o traista plina de carti in limba romana, exact ca inaintasul sau. A parcurs 3.000 de kilometri in 116 zile si a ajuns la Columna lui Traian la 1 Decembrie. Autoritatile din Roma l-au primit cu bratele deschise si reintors in tara, calatorul nostru a dat numeroase interviuri.
