Cartierele din Bucuresti ascund nenumarate povesti, ori legende tesute in ani despre semnificatia si etimologia cuvintelor reprezentative pentru fiecare colt al capitalei.
Dorobanti, cartierul instarit al Bucurestiului
Cartierul Dorobanti este de departe una dintre zonele luxoase ale Bucurestiului, dar si una dintre cele mai vechi. Insa, nu a fost mereu asa. Prin anii 1800, nici urma de bogatie, aici era inca una dintre multele mahalale ale orasului. Primise numele de Ulita Herastraului deoarece facea legatura intre Bucuresti si Herastrau. Ulterior a devenit Calea Dorobanti datorita trupelor de dorobanti care faceau instructie in aceasta zona. Noul nume a fost dat la sfarsitul Razboiului de Independenta al Romaniei, in anul 1878.
Cartierele din Bucuresti: Balta Alba
Primele atestari istorice ale cartierului din sectorul 3 dateaza din anii 1813-1814. In acesti ani domnitor al Tarii Romanesti era Ioan Gheorghe Caragea, iar Bucurestiul a fost cuprins de o epidemie de ciuma bubonica. Pentru a scapa de cadavrele contagioase, acestea erau duse si topite in groapa de var din acest cartier. In urma ploilor, varul iesea la suprafata si se formau balti mari aleb, de aici si denumirea de Balta-Alba.
Titan
Cartierul din sectorul 3 al capitalei a imprumutat numele de la o veche fabrica de ciment construita in secolul XX, in aceasta parte a Bucurestiului. Insa, numele TITAN, in mitologia greaca, era data celor sase fii ai zeilor Uranus si Gaea, iar cele sase fiice erau denumite titanide.
13 Septembrie
13 Septembrie 1848 este Ziua Pompierilor din Romania. La aceasta data a avut loc ultima batalie intre Tara Romaneasca si Imperiul Otoman. Batalia din Dealul Spirii a fost condusa de Pavel Zaganescu si Kerim Pasa, soldata cu victoria Inaltei Porti.
Crangasi
Stiti care este etimologia cuvantului ”Crangasi”? In secolul al XVI-lea acest cartier era un crang, doar o prelungire a Codrului Vlasiei. In aceasta zona au fost gasite si monede romane si un cuptor. In anul 1835, conform unei statistici a vremii aici erau doar 5 gospodarii si de abia in anii 1920 va deveni parte a capitalei, iar in anii urmatori aici se vor muta familii nevoiase.
Baneasa
Cartierul cu primul aeroport de pe teritoriul Romaniei, construit in anul 1920 a primit numele de la o femeie. Si aici exista 2 ipoteze. Prima dintre ele se refera la sotia banului Dimitrie Ghica. A doua ipoteza aminteste de mosia Martei Bibescu, contesa de Montesyuiou-Fezensac si fiica domnitorului Gheorghe Bibescu. Se spune ca pe o portiune din mosia sa s-ar fi construit Aeroportul International Bucuresti-Baneasa.
Cotroceni
Cotroceni= verbul arhaic ”a cotroci”, adica ”a scotoci”, ”a cotrobai”. Intamplare sau nu, in acest cartier se afla si Palatul Cotroceni! In trecut Dealul Cotroceni era acoperit de verdeata Codrilor Vlasiei. Serban Cantacuzino va ridica un lacas de cult in anul 1679, drept multumirea ca scapase de ostile domnitorului Duca Voda.
In anul 1888, Carol I va construi aici Palatul Regal Cotroceni, iar in jurul sau se vor construi si alte anexe, case pentru slujitori, dar si Gara Cotroceni. Biserica nu mai exista in prezent, fiind demolata in perioada comunista. Stiati ca in acest cartier au locuit mari intelectuali precum: Marin Preda, Liviu Rebreanu, Ion Barbu sau Ion Minulescu?
Ferentari
In ciuda faptului ca acest cartier este considerat rau famat, statisticile politiei nu sustin aceasta teorie, fiind zona cu cele mai putine infractiuni. Numele cartierului din sectorul 5 al Capitalei provine din limba latina, ”ferentarius”, care insemna soldat din infanteria legiunilor romane. Alta teorie este cea conform careia denumirea vine de la ostenii olteni in slujba lui Alexandru Ioan Cuza – ferentarii sau de la oastea de ferentari a lui Mihai Viteazul.
Berceni
Cartierul muncitoresc construit, incepand cu anul 1965 a fost numit asa dupa contele maghiar Miklos Bercsenyi. Nobilul Francisc Rakoczi al II-lea a decis sa faca un drum pana in Imperiul Otoman pentru a trata rasturnarea Imperiului Habsburgic. La fel a facut si ceata de husar condusa de conte, un apropiat al lui Rakoczi. In trecerea lor catre Inalta Poarta vor face un popas in sudul Bucurestiului si de aici si numele cartierului.
Bucurestii Noi
Nu s-a numit intotdeauna Bucurestii Noi. La sfarsitul secolului al XIX-lea aceste pamanturi apartineau lui Nicolae Basilescu, iar zona primise numele de Maicanesti sau Grefoaicele. Domeniile se intindeau pe o suprafata de 295 de hectare, iar Bazilescu va pune spre vanzare 155 de hectare, iar 140 de hectare vor ajunge proprietatea domeniului public. Cartierul se va extinde si se va alatura capitalei primind numele de Bucurestii Noi.
Aviatiei-Aviatorilor
Cartierul Aviatiei a fost ridicat dupa anii ’80 si a fost proiectul lui Nicolae Ceausescu, unde aveau sa se mute oamenii cu uniforma-militari, politisti, aviatori, de aici si numele sau. Si cartierul Aviatorilor a primit numele aviatorilor, fiind aici ridicat in anul 1935 si un Monument al Eroilor Aerului, dedicat memoriei acestora.
Cartierul Giulesti a fost de fapt un sat format din : Giulesti-Sarbi si Giulesti-Tigania. Contrar aparentelor, cartier sarac cu blocuri comuniste aceasta asezare a fost locuita de milenii. Arheologii au facut descopereri uluitoare ale culturii Giulesti-Boian, locuitori care au trait aici in mileniul 4 i.en.
Cultura Boian apartine perioadei neolitice si precede cultura Gumelnita. Primele dovezi ale existentei acestei culturi au fost descoperite de G. Westen in 1867, pe teritoriul judetului Brasov. In anii ’40 cartierul era Comuna Urbana Marele Voievod Mihai si pana in 1952 s-a numit 16 Februarie.
Obor
Prima atestarea a cartierului Obor dateaza din secolul al XVII-lea, cu numele de ”Targul de Afara” sau ”Oborul de vite”. Ulterior aici erau spanzurati condamnatii la moarte, pana in anul 1870, cand domnitorul Grigore Ghica a interzis asemenea barbarism. 7 ani mai tarziu, taranii care isi aducea marfa aici sa o vanda au ridicat ”Crucea Negustorilor” pentru a sfinti locul blestemat. Primarul Neculai Ontanu in 2009 a mutat aceasta cruce in sectorul 2 redenumind monumentul in ”Crucea Independentei”.
