In vremuri tulburi si de instabilitate politica, tare mult ne-am dori un Caragiale printre noi, care sa creioneze, cu maiestrie, tipologii umane, asa cum sunt ele in realitate.
D’ale lui Caragiale. Omul care a reusit sa surprinda cel mai bine tipologiile umane
Ion Luca Caragiale s-a nascut in anul 1852 in satul Haimanale din judetul Prahova. Tatal sau Luca si fratii sai, actorii si dramaturgii, Costache si Iorgu, au venit pe lume la Constantinopol. Erau fiii lui Stefan, ce provenea dintr-o familie elena, si care ajunsese, in anul 1812 in Tara Romaneasca, pe timpul domnitorului Ioan Voda Caragea.
Chiar daca a scris doar 9 piese de teatru, Caragiale este considerat cel mai mare dramaturg roman. In timpul vietii sale s-a bucurat de recunoasterea operei sale si a primit, adesea, numeroase aprecieri, dar si critici.
”Citind, el trăiește acele scene și ne face și pe noi să le trăim. Intră în personajele sale și le imită limbajul, privirile, vocea, gesturile și expresiile. Te face să râzi cu hohote, iar în părțile mișcătoare, te înduioșează. Caragiale este ceea ce se numește un temperament artistic, de o superioritate absolută, netăgăduită în surprinzătoarea ei complexitate” Universul, 1898
Opera lui Caragiale cuprinde teatru, nuvele și povestiri, momente si schite, publicistica, parodii, dar si poezii. Activitatea ziaristica a inceput-o in toamna anului 1873, la ziarul Telegraful din Bucuresti, cu anectoda ”Curiozitati”. Pe parcursul anilor a colaborat la cele mai cunoscute publicatii romane si din Berlin precum ”Convorbiri literare, Revista Contemporana, Claponul-redactat de dramaturg, Romania libera, Viata Romaneasca, Universul, Romanul.
Moftul roman, un util instrument literar
In anul 1893 va infiinta revista umoristica ”Moftul roman”, subintitulata ”Revista spiritista nationala, organ pentru raspandirea stiintelor oculte in Dacia Traiana”. Revista a inregistrat un succes fenomenal, fiind cel mai bun instrument literar al dramaturgului.
Prin modul sau de a scrie, articolele lui Caragiale au devenit adevarate satire. Cu o observatie fina a moravurilor societatii a reusit sa construiasca, cu o nota ironica, tipologii umane. Un adevarat spectacol al mintii sale ascutite, vadit transpus in scrierile sale.
Retras la Berlin, in exil, dupa acuzatia de plagiat al piesei ”Napasta”, evenimentele din tara, din 1907 il vor determina sa puna pe hartie parerea sa. ,,1907 din primavara pana’n toamna” este pamfletul referitor la miscarea taraneasca din acel an.
Va publica, la 3 aprilie 1907, in ziarul Die Zeit, o prima parte a scrierii politice, dar se va semna simplu: ”Un patriot roman”.
Omul care a reusit sa surprinda cel mai bine tipologiile umane
Demagogul – Nae Catavencu este personajul din piesa de teatru ”O scrisoare pierduta”. Este prezentat ca avocat si director al ziarului Racnetul Carpatilor si reprezinta politicianul de ieri si azi.
Oportunistul – Zaharia Trahanache face si el parte din aceasi piesa de teatru. Este sotul adulterei Zoe Trahanache si se complace in aceasta situatie de incornorat, doar pentru intereseul sau.
Adultera – Zoe Trahanache a fost caracterizata de criticul interbelic Pompiliu Constantinescu drept ”cocheta adulterina”.
Sluga sau omul care bate pasul pe loc – Pristanda este omul bun la toate al prefectului Stefan Tipatescu. Numele Pristatanda pare a fi impumutat de la dansul traditional romanesc ”pristandaua”, in care se bate pasul pe loc.
Aventurierul – Rica Venturiano, personajul din ”O noapte furtunoasa”.
Parvenitul -Jupan Dumitrache Titirica, -”Inima-Rea”
Dascalul incompetent, infatuat – Marius Chicos Rostogan din schita ” Un pedagog de scoala noua”.
Politicianul lipsit de scrupule – Agamita Dandanache este un personaj din piesa ”O scrisoare pierduta”care face tot posibilul sa traga itele alegerilor locale.
Copilul obraznic si rasfatat – D-l Goe din schita cu acelasi nume.
Curiozitati caragialiene
- Numele sau, alaturi de tactica cavalereasca, biserica catolica, epoca capitalista, Banca Comerciala sunt singurele cacofonii acceptate in limba romana
- Din cauza problemelor financiare ale familiei, Caragiale nu a terminat liceul, dar a fost premiant.
- Odata cu publicarea ultimei piese de teatru ”Napasta”, dramaturgul a fos acuzat de plagiat in Revista literara. Piesa de inspiratie se presupunea ca ar fi ”Nenorocul” lui Istavan Kemeny, iar acuzatia era semnata cu pseudonimul Caion – C. Al. ionescu. Caragiale a castigat procesul datorita avocatului sau, Barbu Stefanescu Delavrancea, iar juratii au catalogat scandalul drept ”o impertinenta de copil”.
- A lucrat in aceasi redactie, alaturi de Eminescu si Slavici.
- Caragiale a detinut si o berarie. Gambrinus si-a deschis usile pe Calea Victorie, in anul 1901, dupa care a fost mutata la Hotelul Cismigiu. Marii intelectuali ai vremii frecventau acest local. ”Mihalcea si Caragiale” este, de asemenea, o alta berarie a scriitorului, de pe strada Gabroveni.
