Cand vine vorba de expresii romanesti, creativitatea romanilor nu cunoaste limite. Adevarat ca ,,vesnicia s-a nascut la sat”, atatea si atatea cuvinte au ,,crescut” in colbul, padurile si campiile romane ori au fost aduse in desaga gandului de acei straini ce ne-au calcat pamantul. Limba este un fond imaterial al unui neam, o mostenire vesnica transmisa pe cale orala. In limba si prin limba se reflecta spiritul unui popor, istoria sa.

,,Vorba dulce mult aduce”

Greu la deal, cu boii mici si la vale cu juninci – Oamenii tind sa foloseasca aceasta expresie impamantenita atunci cand resursele sunt nepotrivite pentru a face ceva.

Vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasma – Cand se spune despre cineva ca face ceva impotriva vointei sale.

A freca menta – Sau a nu face nimic, a fi lenes, sau a pierde timpul. Dar nu intotdeauna a avut acest sens. In Grecia exista un obicei, pastrat din mosi stramosi, de a freca masa, pe care urmau a fi puse alimentele, cu menta. Odata cu domniile fanariote, ,,frecatul mentei” a devenit ceva obisnuit si in spatiul danubiano-pontic.

A trai ca-n sanul lui Avram – Trai imbelsugat, a o duce bine, a fi in elementul sau, a trai ca in Paradis.

A vinde castraveti gradinarului – Nu incercati sa ,,vindeti castraveti gradinarului”. Sau -nu incercati sa pacaliti pe cineva care stie foarte bine domeniul.

A vinde pielea ursului din padure -E ca si cum ati face promisiuni desarte. Stiti ca nu aveti cum sa obtineti un lucru, oricare ar fi el, dar totusi promiteti. A conta pe ceva imposibil.

A se uita ca vitelul la poarta noua – O expresie tare amuzanta si poate ca ar avea legatura cu vacile care se intorc de la pasune. De fapt, noi nu am vazut o vaca uimita, o turma nedumerita poate ca da, ceea ce si inseamna aceasta expresie. A nu sti, a fi uimit de ceva, a fi nedumerit.

A bate saua ca sa priceapa iapa – a face o aluzie

A umbla cu cioara vopsita sau A fi prins cu mata-n sac – Sinonim cu a minti, a insela, iar de ne luam dupa ,,minciuna are picioare scurte” mult mai sanatos e adevarul.

Expresii romanesti. Cele mai populare vorbe de duh din spatiul danubiano-pontic
Viata la sat. Sursa foto: radioresita.ro

Expresii romanesti: ,,A se lupta cu morile de vant”

A trece ca gasca prin apa – Oare cati elevi si studenti or fi auzit aceasta expresie? Pentru ca vorba romaneasca tare se potriveste pentru aceia care nu invata, de care nu se ”lipeste”nimic.

A face haz de necaz – O caracteristica a romanilor, dar si a popoarelor latine. Cand doar de greu dai in viata, daca reusiti sa luati in ras, faceti ,,haz de necaz”.

A da ortul popii – Termenul ort a iesit de mult din uz, in vorbirea curenta. Potrivit DEX acesta este ,,o moneda de argint, a patra parte dintr-un leu sau taxa platita preotului”. Cules de pe taramuri germanice si pus in aceasta formula inseamna: ,,a muri”. Tot doi bani (sau lei) și un ort = totuna, la fel de neinsemnat.

A spala putina – Stiti situatiile acelea cand cineva va cere ceva, iar voi va faceti ca aveti treaba si plecati repejor. Asta inseamna doar ca: ati fugit, ati disparut.

A face pe niznaiul – Sau ,,a se face ca nu stie nimic”.

Nici in clin, nici an maneca –nu ai de-a face cu ceva sau cu cineva. De fapt expresia este originara din Transilvania. Taranii au obiceiul de a zice ,,in manec”, atunci cand urca cu carul si ,,in clin”, atunci cand coboara. Cand caruta sta pe loc iese ,,nici in clin, nici in maneca”.

S-a dus pe apa Sambetei – a disparut. Posibil sa fi auzit la tara, la bunici, localnicii in varsta spunand cu patos ,,s-a dus pe apa Sambetei”. In vechile credinte aceasta apa se varsa in Infern, astfel ca tot ce pica in ea nu mai era de gasit.
Iata marturisirile marelui poet Mihai Eminescu despre importanta limbii:

,,Masurariul civilizatiei unui popor astazi e o limba sonora si apta a exprima prin sunete notiuni, prin sir si accent etic sentimente”. Caci, „numai in limba sa omul isi pricepe inima pe deplin(…). daca in limba nu s-ar reflecta caracterul unui popor, daca el n-ar zice oarecum prin ea: „asa voiesc sa fiu eu si nu altfel”, oare s-ar fi nascut atatea limbi pe pamant?”. Mihai Eminescu