Henri Coanda este, fara indoiala, una dintre personalitatile secolului XX. Este autorul a peste 250 de inventii, pentru care a obtinut 700 de brevete de proprietate intelectuala.
Fascinatia pentru vant si pasarile cerului
Absolvent al Scolii Superioare de Aeronautica si Constructii din Paris (1910), Henri Coanda primeste sprijinul marelui inginer Gustave Eiffel si a savantului Paul Painleve. Datorita acestor nume mari, Conda va reusi sa puna in aplicare experimentele aerodinamice.
Dupa indelungi schite si teste, descoperitorul efectului ce ii poarta numele va crea primul avion cu reactie. Coanda 1910 a fost prezentat la Salonul International Aeronautic de la Paris in anul 1910.
In acelasi an, pe 16 decembrie, ilustrul savant incearca aparatul pe Aeroportul Issy-les-Moulineaux de langa Paris. Insa, zborul nu decurge cum se astepta, avionul scapa de sub control, nestiind ce manevre sa incerce si se izbeste de zidurile capitalei franceze. In urma incidentului, Henri Coanda s-a ales cu cateva contuzii si cu dintii sparti, dupa cum el marturisea. Dar tot raul spre bine, incidentul este punctul de pornire pentru studii aprofundate asupra zborului.
Efectul ”Coanda”
Una dintre inventiile pentru care Henri Coanda este cunoscut in lume este ”efectul ce ii poarta numele”. 4 ani i-au fost necesari pentru brevetarea ,,procedeului si dispozitivului pentru devierea unui fluid intr-un alt fluid”.
Respectand acest principiu, Coanda a realizat o aerodina lenticulara, adica o farfurie zburatoare, fara a se ajuta de piese mecanice si care reusea sa se mentina in aer. Principiu folosit de U.S Force. Datorita ,,efectului Coanda” s-au construit aparate medicale pentru respiratia artificiala.
Henri Coanda: A studiat apa potabila timp de 60 de ani
Stiati ca Henri Coanda a fost nu doar pasionat al aerului si zborului, dar si al apei? Aproape intreaga viata si-a dedicat studiului structurii si calitatii apei potabile. Timp de 60 de ani, in numeroasele sale calatorii a luat probe ale apei din locurile in care ajungea. Savantul era convins, potrivit principiului ca organismul uman contine 70% apa, ca fara aceasta omul se poate imbolnavi si imbatrani prematur.
Alte mari inventii ale marelui savant
- La numai 24 de ani, Coanda era numit director tehnic al Uzinelor „Bristol Aeroplain Companie” din Marea Britanie. Intre anii 1912-1914, savantul proiecteaza mai multe aparate de zbor, cunoscute sub numele de Bristol-Coanda.
,,Coanda s-a nascut cu 30, daca nu chiar cu 50 de ani prea devreme!”Gustave Eiffel
- Stiati ca marele inginer a inventat beton-lemnul sau prefabricatele folosite la construirea de case? Pentru aceasta inventie din urma, Coanda primeste medalia de aur la Padova.
- L-a preocupat si desalinizarea apei de mare si transformarea sa in apa potabila, cu ajutorul energiei solare. Sistemul a fost gandit si pus in aplicare in anul 1954, cei 8 metri patrati al aparaturii putea furniza 1600 de litri in 12 ore.
,,Am spus de mai multe ori ca nu trebuie sa admiram o masina, un automobil sau un aeroplan… Adevarul adevarat este ca trebuie sa admiram creierul care a fost capabil sa le faca. Acest creier este ceea ce numim noi materie cenusie si ea se afla an mare cantitate la noi in tara si lipseste in alte parti. Ma antreb daca n-am putea sa reevaluam aceasta materie cenusie, adica gandirea romaneasca, in asa fel incat cei din alte tari sa vina sa cumpere ideile noastre, iar nu noi sa platim altora transformarile ideilor romanesti. (…) De aceea as vrea sa fac un soi de centru de gandire romaneasca in toate domeniile”. Henri Coanda
Inventiile lui Coanda folosite de americani
- Henri Coanda a lucrat pentru US Air Force si pentru NASA. Asta se intampla in anii ’60, cand, savantul a realizat epoletii zburatori(folositi in programul Apollo) si o torpila subacvatica, ce atingea 160 de kilometri si nu putea fi detectata de radar.
- In anul 1970, romanii ar fi putut calatori intre Bucuresti si Ploiesti in doar 8 minute, la viteze de 500 de kilometri la ora. Proiectul a fost pus in practica in comuna Maneciu, in judetul Prahova. Trenul urma sa transporte atat marfuri cat si persoane. Savantul realizase schitele conductelor pe care urma sa circule acest tren revolutionar, pe baza diferentei de presiune atmosferica. Dar, proiectul ambitios, dupa moartea savantului, a fost abandonat. In prezent, un concept similar este folosit de Elon Musk sub numele de Hypeloop, proiect in care este implicat si romanul Denis Tudor.
