De ce povestile extraordinare cu/si despre eroine, precum Pelaghia Rosu, nu sunt predate in scoala romaneasca? Oare aceste evenimente nu fac si ele parte din filele de istorie ale Romaniei? De ce o Ioana D’Arc, Indira Gandhi, Eleanor Roosevelt sau Amelia Earhart pot inspira o lume intreaga, dar doamnele care au scris istorie pe meleaguri mioritice nu pot fi un model spre care sa tindem?

Pelaghia Rosu, pe numele sau de fata Dufle, eroina Ardealului, s-a nascut la 1800 in satul Marisel, judetul Cluj. Taranca romanca a iubit cartea, iar parintii sai nu au fost impotriva ca unicul copil sa fie scolit la cele mai bune scoli(a studiat la Budapesta). Cartea sa de capatai a fost intotdeauna cea cu filele scrise in dulcele grai romanesc.

Pelaghia Rosu: revolutionara care, alaturi de o mana de femei, a alungat maghiarii din satul sau natal

Ioan Rosu ii devine sot si au impreuna un baiat, Andrei Rosu, cel care avea sa fie om de nadejde in Revolutia de la 1848-1849 din Transilvania, condusa de Avram Iancu. Insa, viteazul ofiter va avea un ajutor de nadejde in mama sa, Pelaghia Rosu, cu care va conduce lancierii romani in lupta de la Marisel impotriva trupelor ungare.

”(…) sosind la pozitiile menite pentru dansa, Pelaghia Rosu sufla in bucium, femeile calarete se ivira din toate laturile, inalrara un strigat mare si se pusera in miscare”spune Avram Iancu in raportul sau catre Franz Josef.

Potrivit istoricilor, Pelaghia, aceasta darza ardeleanca a condus femeile satului in lupta. In inferioritate numerica in fata dusmanului, fii, sotii, tatii au primit ajutor de la mamele, fiicele si sotiile lor. Atacul calare, imprevizibil a reusit sa puna pe fuga inamicul, si astfel, femeile din Marisel sa scrie istorie.

Fapta brava, din timpul Revolutiei pasoptiste, a Pelaghiei Rosu nu a trecut neobservata. Guvernatorul de la acea vreme al Transilvaniei, generalul Wolgemuth o recompenseaza cu 100 de florini.

,,Pe temeiul preainaltei omputerniciri dela 21 August 1850, ordonez, sa se dee Pelagiei Rosu, mama lui Andreiu Rosu din Marisel, decorat cu crucea de aur pentru merite, suma de o suta florini, drept premiu pentru demonstratia savarsita cu istetime in contra insurgentilor, pentru eliberarea satului ei, punandu-se in fruntea unei cete de femei.”şel.

In memoria eroinei pasoptiste, scoala cu clasele I-VIII din Marisel ii poarta numele.