Rascoala lui Horea, Closca si Crisan ramane in istoria nationala ca revolta iobagilor din Transilvania impotriva feudalismului. Romani, maghiari, sasi reuniti intru singur scop, acela de a nu mai fi asupriti. In noiembrie 1784 a inceput rascoala, pornita din satul Curechiu din judetul Hunedoara si a tinut pana la sfarsitul lunii decembrie, cu executia lui Horea si Closca.
Rascoala lui Horea, Closca si Crisan. Lupta iobagilor impotriva feudalismului
Taranul roman, obisnuit cu munca grea, a fost intotdeauna asuprit. Numarul zilelor de munca crestea, darile erau tot mai mari, iar obligatiile erau lege. Nobilii isi dadeau inclusiv consimtamantul pentru casatoriile dintre iobagi. Acestia erau stapani peste pasuni, paduri, ape, terenuri agricole, fapte care ii vor nemultumi pe tarani. Un alt motiv de nemultumire, si care a dus la rascoala, este si ”decretul de toleranta”. Acesta fusese emis de Imparateasa Maria Tereza, pentru romanii ortodocsi din Transilvania.
In anul 1773 si 1783, fiul sau, Iosif al II-lea a ajuns pe pamantul Transilvaniei. Pe timpul calatoriei sale, taranii i-au inmanat numeroase petitii. Insasi, capetenia rascoalei, Horea a fost la Viena pentru a-i spune imparatului la ce nedreptati sunt supusi taranii.
Dupa vizita din aprilie a anului 1784 a lui Horea la curtea regala, Iosif al II-lea va da o noua lege in favoarea taranului roman. Cei care se inroleaza sa fie scutiti de muncile iobagesti, iar pamanturile si casele sa devina proprietate. Conscriptia militara a fost repede anulata, de guvernatorul Samuel von Brukenthal, sub presiunea nobililor maghiari.
Premisele rascoalei
In toamna anului 1784, Crisan va aduna intre 500-700 de iobagi, la targul de la Brad, unde le va comunica vestile de la Viena. Acestia vor lua drumul Albei-Iulia ca sa se inroleze. Practic acestea sunt premisele revoltei pentru ca din satul Curechiu, unde se vor lupta cu husarii, vor ajunge in Criscior si vor ataca curtea nobiliara. Simtind gustul libertatii aproape, iobagii vor innainta in satele hunedorene, Abrud, Mihaileni, Ribita, Halmagel, Baia de Cris, Bretea, Dobra, Geoagiu. Alaturi de taranii din Transilvania vor lupta si cei din Arad, Maramures si Sibiu.
Vor nimici nobilimea, dar cei 300 de galbeni pusi pe capul lui Horea va incetosa gandurile multora. Cu asa punga de galbeni, la 27 decembrie 1784, padurarul Anton Melzer ii va trada pe Horea și Closca. Capeteniile vor fi capturate in padurea Scorusetului din Muntii Gilau. Un an mai tarziu, la 30 ianuarie, va fi prins si Crisan, cel de-al treilea conducator al rascoalei.
Jertfa lui Horea, Closca si Crisan pe altarul libertatii
Dusi la Alba-Iulia, baronul Anton Iankovic va incepe cercetarile asupra rascoalei si a celor trei conducatori. Neindurand umilinta, Crisan s-a spanzurat in inchisoare, iar Horea si Closca, dusi pe Dealul Furcilor, au fost supusi frangerii pe roata. In acele vremuri pedeapsa era prevazuta in Constitutio Criminalis Theresiana, codul penal elaborat in timpul domniei Mariei Terezia a Austriei. Pentru a intimida poporul corpurile taiate au fost puse in teapa si duse in comunele din Alba si Hunedoara spre a fi un ”exemplu”.
Ecourile luptei pentru dezrobire din Transilvania vor ajunge si in strainatate. Presa europeana a scris cu infocare despre evenimentele din tara, s-au scris rapoarte, iar intelectualii au incercat sa explice Rascoala lui Horea, Closca si Crisan.
Dupa asa valuri create in Europa, iobagilor li se acorda pentru prima data libertatea. Li se vor innapoia pasunile, vor fi scutiti de legarea de glie, se va desfiinta servitutea personala. Drepturi notate in prima editie a documentului national Supplex libellus valachorum, publicat la Cluj-Napoca in anul 1791.
