Razele X, cunoscute ca razele Röntgen, sunt radiatii electromagnetice ionizante cu unda mica, cuprinse între 0,1 și 100 Å (ångström), descoperite de catre Wilhelm Conrad Röntgen.
Ca profesor al Universitatii Würzburg a studiat descarcarile electrice. Pe parcursul studiilor si cu un mic ajutor (o lampa) primita de la fizicianul ucrainean, Ivan Pulyui, descopera niste radiatii pe care le-a numit raze x. Pe 22 decembrie 1895, fizicianul german realizeaza prima radiografie facuta mainii sotiei sale, iar in anul 1896 publicatia New York Times preia imaginea – radiografie ce arata structura osoasa a acestei parti din coprul uman.
Primeste Premiul Nobel pentru Fizica in anul 1901.
Folosirea razelor X
Razele X sau razele Röntgen sunt produse intr-un tub vidat, in care electronii emisi de un catod incandescent sunt accelerati de o tensiune electrica mare pentru a lovi anticatodul ce emite radiatiile invizibile.
Razele X si-au dovedit utilitatea si in timpul Primului Razboi Mondial. Savanta Marie Curie si fiica sa infiinteaza centre medicale radiologice pentru a veni in spijinul diagnosticarii fracturilor si bolilor pulmonare in randul soldatilor. Ea a reusit sa trimita si pe front ‘‘Les Petites Curies”, vehicule dotate cu aparate cu raze Röntgen. Marturie a acestor intamplari fiind cartea scrisa de catre Curie in anul 1921: ”Radiologia in Razboi”.
In prezent
Radiologia a evoluat mult de-a lungul anilor, in prezent, in centrele medicale este folosita aparatura cu tehnologie noua, imbunatatita, insa expunerea la radiatii nu a fost eliminata total. In centrele medicale pacientii care se expun razelor X sunt protejati de veste grele de plumb. Insa, pericolul nu vine doar in urma supunerii la radiatiile electromagnetice.
Ne supunem zilnic corpul la radiatiile din natura: radon in atmosfera, raze cosmice, sol, apa, mancare.
Sursa foto: Robin Denahav/Flickr Commons
