Plecarea Regelui Mihai din Romania a fost episodul cel mai discutat din intreaga istorie a monarhiei din tara noastra. Abdicarea regelui sta si acum sub semnul mitului, iscand mai multe controverse conform carora, decizia Majestatii Sale a fost luata cu pistolul la tampla sau ca ar fi plecat cu un tren incarcat cu obiecte valoroase.
1947, anul abdicarii Majestatii Sale Regele Mihai
In luna noiembrie a anului 1947 Regele Mihai a calatorit la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, unde a cunoscut-o pe Printesa Ana de Bourbon-Parma, ce avea sa ii devina sotie. Personalitati britanice si americane, in special Winston Churchill, l-au incurajat pe Mihai sa se intoarca in Romania.
Intors in tara, Majestatea Sa a fost silita sa abdice la 30 decembrie 1947. In acel an comunistii veniti la putere anuntau sfarsitul monarhiei si instaurarea unei republici populare. In sedinta din decembrie, prim-ministrul Petru Groza declara:
,,Doamna si domnilor ministri, vreau sa va comunic ca actul acesta s-a facut prin buna invoiala. Regele a constatat – asa cum este scris aici – ca institutia monarhiei era o piedica serioasa in calea dezvoltarii poporului nostru. (…) Ca sa utilizez o expresie a reginei-mame, poporul a facut azi un divort si decent, si elegant de monarhie. (…) Vom ingriji ca fostul rege sa plece linistit, asa cum se cuvine, pentru ca nimeni sa nu poata avea un cuvant de repros pentru acela care, intelegand glasul vremurilor, s-a retras”.
Pe 3 ianuarie 1948, Regele Mihai era silit sa plece din Romania, urmat, dupa aproximativ o saptamana, de principesele Elisabeta de Romania si Ileana de Habsburg.
Abdicarea, intre mit si realitate
Abdicarea regelui a starnit mai multe controverse de-a lungul anilor. Prima ipoteza este ceea conform careia prim-ministrul Petru Groza l-a amenintat pe rege cu pistolul la tampla. Acesta, pentru a-l sili sa abdice, l-ar fi santajat ca vor fi executati 1.000 de detinuti studenti.
In interviurile de dupa ’89, Majestatea Sa Regele Mihai rememoreaza evenimentele din acea zi si confirma faptul ca, plecarea lui s-a facut sub semnul tensiunii.
Conform wikipedia.org in arhivele Securitatii s-ar gasi documente care demonstreaza ca in ziua de 30 decembrie 1947, au avut loc negocieri intre guvernul comunist si rege, nicidecum santaj, iar acesta a putut lua cu el o serie de bunuri de valoare.
Intr-o carte autobiografica a sefului de spionaj sovietic NKVD-Pavel Sudoplatov se arata ca, ministrul adjunct de externe Andrei Vasinski ar fi condus negocierile, garantand chiar si o pensie care urma sa fie platita in Mexic.
Alta ipoteza arata ca Regele Mihai ar fi negociat recuperarea unor terenuri si case, avere din Romania.
Se mai spune ca autoritatile romane de la acea vreme i-au permis regelui sa scoata din tara 42 de tablouri valoroase, propietate a Coroanei Romaniei si mai multe obiecte de aur. Unul dintre aceste faimoase tablouri insa a revenit in patrimoniul national, in anul 2004. Donatia a fost facuta de John Kreuger, fost sot al Principesei Irina, una dintre fiicele Majestatii Sale. Potrivit unor istorici ar exista evidente ale lucrarilor de arta preluate din resedintele regale.
Trenul cu aur
In biografia ”Michael of Romania: The King and the Country” de Ivor Porter este citat jurnalul reginei-mama Elena. Conform caruia, familia regala a scos din tara tablouri cu ocazia vizitei la Londra, pentru casatoria Reginei Elisabeta a II-a.
Potrivit unor documente de arhiva ale ministerului britanic de externe, valorile financiare ale lui Mihai erau de 500.000 franci elvetieni, banii guvernului comunist. O alta ipoteza este cea despre cei 3.000 de dolari, 4 automobile si o decoratie cu pietre pretioase, acordata de Stalin, cu care regele a plecat din tara. Declaratiile Regelui Mihai infirma aceste teorii, in exil luand doar 4 masini, bunuri personale. Obiecte ce au fost incarcate in 2 vagoane de tren, poate de aici si ipoteza plecarii cu un ,,tren cu aur”.
Tabara cealalta a istoricilor afirma ca, aceste povesti ar fi parte dintr-o propaganda comunista menita sa denigreze imaginea regelui. Monarhistii sustin ca, in calitate de rege cu drept divin, neconstitutional, Mihai putea dispune de bunuri valoroase, inclusiv tablourile Coroanei.
In luna martie a anului 1948 Regele Mihai denunta abdicarea ca fiind ilegala si smulsa cu forta.
Intr-un interviu acordat pentru adevarul.ro , istoricul clujean Virgiliu Tarau spune ca: „Discuţia despre motivele abdicarii este una postcomunista. In manualele de Istorie comuniste se vorbeste despre abdicarea regelui ca despre ultima ramasita a regimului burghez care a fost indepartata de popor in cadrul revolutiei comuniste, fara alte detalii…”.
Tot el este cel care spune ca monarhia nu ar fi rezistat in acele timpuri. De asemenea, au fost emise multe ipoteze, care nu au fost demonstrate, din contra, Regele Mihai fiind chiar nevoit sa munceasca, cat a stat in Anglia si Elvetia.
